Preot Ilarion V. Felea – Despre viaţa în Hristos


Viața duhovnicească în Hristos în temeliile, în toată frumusețea și întregimea ei sacramentală este o sfințire continuă prin Sfintele Taine, o împărtășire cu Hristos Domnul, o trăire în Duhul Sfânt. Cine vrea să înțeleagă Creștinismul în tot ce are el mai dumnezeiesc și îndumnezeitor, cine vrea să cunoască și să trăiască viața în Hristos, cine vrea să se lase pătruns de lucrarea Duhului Sfânt, cine dorește și vrea cu adevărat să fie mădular viu în trupul tainic al Bisericii lui Dumnezeu, cine dorește și vrea să-și curățească sufletul, să se lumineze și să se desăvârșească prin puterea harului și astfel să se bucure de roadele mântuirii – trebuie să se împărtășească din Jertfa Mântuitorului.

Cuvântul lui Dumnezeu din Scriptura Noului Testament ne vorbește de chemarea la mai multe împărtășiri, și anume: la împărtășirea cu Hristos (Evrei 3,14) și cu Duhul Sfânt (Filipeni 2,1), cu Evanghelia (Filipeni 1,3) și cu sfințenia (Evrei 10,12). Ne amintește de împărtășirea cu întunericul, de care trebuie să ne ferim (Efeseni 5,7) și de împărtășirea cu lumina, cu slava și cu firea dumnezeiască la care suntem chemați și suntem făcuți părtași (2 Corinteni 6,14; 1 Petru 5,1; 2 Petru 1, 4; 1 Ioan 1, 3-7).

Despre cei dintâi se spune că erau „neobosiți în învățătura apostolilor, în împărtășire, în frângerea pâinii și în rugăciuni” (Fapte 2,42). C și ei suntem chemați și noi la împărtășirea cu Fiul lui Dumnezeu (1 Corinteni 1,9). Împărtășirea aceasta nu este numai prin credința în El, ci prin gustarea prin bunurile pe care ni le dăruiește la Cina cea de Taină, „din masa Domnului” și „din paharul Domnului” (1 Corinteni 10, 20-21).

Pe Golgota s-a scris singurul tratat de pace, valabil pentru toată lumea, pentru toate timpurile și pentru toți oamenii și de aceea fără Hristos nu se poate face pacificarea lumii. Conferințe de pace au fost multe în istoria omenirii, dar pacea a rămas un vis, mai mult ca o dorință, decât ca o lege. Hristos nu a fost chemat la conferințele de pace și de aceea tratatele de pace au rămas niște simple „petece de hârtie”.

Prin Jertfa Sa de pe Cruce, în dumnezeiasca Sa iubire de oameni, pentru noi, Și-a smuls sufletul din trup, ca să ne răscumpere din robia morții. Și-a dat Trupul Său pentru trupul nostru, Sângele Său pentru sângele nostru și viața Sa  pentru viața noastră.” Prin Jertfa de Răscumpărare, Iisus Hristos este Mijlocitorul nostru către Dumnezeu (I Ioan 2,1;  Evrei 9,15; 12,24; 1 Timotei 2,5-6). El este Pacea noastră, pentru că El ne-a împăcat cu Dumnezeu.”

Tu, creștine, nu mai ai altceva de făcut, decât să te rogi, să-l iubești cu aceeași căldură cu care El, Hristos, mai înainte ne-a iubit,  și să-ți ceri iertare de la El, să te împărtășești cu El, cu Trupul și Sângele Lui, jertfit pentru noi și pentru mântuirea noastră; să te hrănești cu El – Pâinea vieții (Ioan 6, 31-60) – și să trăiești cu El –  Mântuitorul lumii (Ioan 4, 42).

Martirii sunt lăudați și cistiți pentru că au primit liber și ei, ca și Mântuitorul moartea de bunăvoie. Puteau să nu moară, că s-au folosit față de ei, toate ispitele și ademenirile: părinți, copii, soții, bani, sfaturi, mustrări, plăceri, bătăi, închisori…, ci ei au ales mai bine moartea decât să-și plângă sufletul cu necredința. Moartea lor ne mișcă și are valoare pilduitoare, pentru că au primit-o liber, de bunăvoie, ca și Hristos Domnul.

Sursa: Preot Ilarion V. FELEA, Tâlcuirea Sfintei Liturghii, Editată de Fundația Iustin Pârvu, Suceava 2012, p. 19 – 41.


Hits: 21

WP2Social Auto Publish Powered By : XYZScripts.com