Din certitudinile Sfintei Liturghii

„În Patericul Sinaitic citim următoarea întâmplare: Era un călugăr eremit slab de înger, iar diavolul îl învăţa bătându-şi joc de el, că Sfintele Daruri sunt doar pâine şi vin. Intr-o duminică dimineaţă, când se pregătea, după rănduiala schitului, să meargă în biserică pentru Sfânta Liturghie, diavolul i-a zis:

-De ce vrei să te duci? Dacă este doar pâine simplă, mai bine stai şi roagă-te în chilie! Fratele a dat ascultare gândurilor sale şi nu s-a dus la biserică, deşi ceilalţi fraţi îl aşteptau (era un obicei acolo ca să nu înceapă slujba până ce nu veneau toţi). După ce l-au aşteptat destul, fără ca acela să vină, câţiva dintre ei s-au dus la chilia lui, găndindu-se că era bolnav sau că murise. Când au ajuns l-au întrebat:

-De ce, frate, n-ai venit la biserică? Acesta s-a ruşinat să le răspundă. Când, însă, şi-au dat seama că este vorba despre dibăcia otrăvitoare a diavolului, fraţii l-au obligat să se mărturisească și descoperindu-şi gândurile, le-a zis:

-Iertaţi-mă fraţilor, eu am dat să plec, ca întotdeauna, la biserică, dar ceva îmi spunea că acolo nu este Trupul şi Sângele lui Hristos, Cel cu Care mă împărtăşesc, ci pâine şi vin. Dacă vreţi să merg cu voi, izbăviţi-mă de tirania acestor gânduri şi îndreptaţi-mă.

Părinţii i-au răspuns: -Ridică-te, vino cu noi şi vom ruga toţi pe Dumnezeu să-ţi arate pe viu puterea Lui dumnezeiască și adevărul Preacuratelor Taine. A mers cu ei, şi acolo, după ce fraţii s-au rugat mult pentru el, să i se descopere puterea Tainei, au început imediat Sfânta Liturghie, aşezându-l în mijlocul bisericii. Acesta până la Apolis n-a încetat să plângă cu lacrimi amare. După Sfânta Liturghie, fraţii l-au întrebat:

-Spune-ne dacă ţi-a arătat ceva Dumnezeu, ca să ne folosim şi noi! Acela plângând a început să le spună: -Când s-a încheiat citirea Apostolului, iar diaconul s-a pregătit să citească Evanghelia, am văzut acoperişul bisericii despicându-se, a apărut cerul şi fiecare cuvânt al Sfintei Evanghelii devenea foc până la ceruri. După Vohodul Mare și după aşezarea Cinstitelor Daruri pe Sfânta Masă, am văzut iar cerurile deschise şi foc coborând împreună cu o mulţime de îngeri şi arhangheli, şi deasupra lor două persoane sfinte, a căror frumuseţe nu pot să o descriu, pentru că înfăţişarea lor era ca fulgerul. Între acestea era un Prunc de o frumuseţe şi o strălucire extraordinară. Atunci îngerii s-au rânduit în jurul Sfintei Mese, iar Pruncul se afla între ei. Când s-au încheiat rugăciunile dumnezeieşti şi a venit momentul frângerii Mielului în patru bucăţi, cei doi tineri au început să împartă Pruncul divin, deşi, neobişnuit, El rămânea la fel, întreg. L-au străpuns în coastă, din care a început să curgă Sânge şi s-a umplut Sfântul Potir. A venit după aceea momentul să merg împreună cu ceilalţi fraţi monahi să mă împărtăşesc… Atunci în palma dreaptă am primit Trupul adevărat…Cu zdrobire de inimă am zis şi am mărturisit cu suspine: Cred, Doamne! Cred! Şi pe loc S-a schimbat în Trupul pâinii văzute. Am mulţumit lui Dumnezeu şi m-am împărtăşit cu Sfintele Daruri. După aceea preoţii au pus Mielul în Sfântul Potir şi am văzut iar turla bisericii deschizându-se iar puterile cereşti, cei doi tineri strălucitori şi Pruncul Dumnezeiesc înălţăndu-se şi dispărând în ceruri. La Sfânta Liturghie, prin urmare, Mântuitorul ni Se dăruieşte. Jertfa Lui continuă până la a doua venire, iar El va învia şi va sta de-a dreapta Tatălui cu slavă multă şi va veni să judece vii şi morţii.”

Sursa: Tsamis D.C., „Patericul Sinaitic”, Tesalonic, 1988, pp.45-49, conf. Protopresbiter Ștefanos Anagnostopoulos, „Explicarea Sfintei Liturghii”, Editura Bizantină, București, 2005, pp.338-339.

Hits: 0

WP2Social Auto Publish Powered By : XYZScripts.com