Sfinții Trei Ierarhi, trâmbitele adevărului, preaînţelepţii oratori, tunetele Dumnezeirii celei nezidite

       

„Pre cei aleși ai Treimii și florile cele mirositoare, și prea frumoase ale grădinii celei nestricăcioase, ca pe cei ce sunt ca niște raze ale soarelui celui înțelegător, și luminează pământul cu dumnezeieștile sale străluciri, să-i lăudăm. Pe marele Ioan, împreună și pe dumnezeiescul de Dumnezeu cuvântătorul Grigorie, și pe Vasile cel cu mintea înaltă.”

Această sărbătoare a apărut în secolul 11 în zilele împărăţiei lui Alexios I Comnenul (1081-1118). Motivul a fost că oamenii ajunseseră să se certe pe acești trei mari sfinți.

Unii îl considerau pe Sfântul Vasile ca fiind cel mai înțelept, cel mai sfânt, cel mai drept, aspru în aplicarea legii și tâlcuitor al rațiunilor creației. Alții îl considerau pe Sfântul Ioan Gură de Aur mai bun, căci el era mai îngăduitor decât Sfântul Vasile, punea accent mai mult pe pocăință și pe iertare. Sfântul Ioan a fost marele tâlcuitor al Scripturilor, gura lui Hristos în lume. Un alt grup îl considera pe Sfântul Grigorie ca fiind mai mare, căci primise de la Dumnezeu darul de vorbi, așa cum poate nimeni nu l-a mai avut până atunci. De aceea a și fost numit „Cuvântătorul de Dumnezeu” și nimeni nu-i putea sta împotrivă prin argumente, căci viața lui sfântă și curată atrăgea asupra sa pe Duhul Sfânt, care mărturisea prin Grigorie adevărul cu putere.

„Din cauza acestor dezbinări între oameni, la un moment dat, cei 3 ierarhi au apărut aievea (nu în vis) separat și apoi împreună lui Ioan, mitropolitul cetăţii Evhaitenilor, care era om îmbunătăţit şi preaînţelept.

Şi toţi trei au zis către dânsul cu un glas:

„Noi, precum vezi, una suntem la Dumnezeu şi nu este între noi nici o sfadă sau împotrivire, ci fiecare în vremea sa pornindu-se de dumnezeiescul Duh, am scris învăţăturile spre mântuirea cea de obşte şi folosul oamenilor; şi acelea pe care le-am învăţat noi înşine, le-am dat şi altora spre înmulţirea talantului nostru şi nu este între noi vreunul întâi sau al doilea, ci dacă veţi vorbi de unul, cei doi urmează.

Deci, sculându-te, porunceşte acelora care se separă, sfădindu-se, să nu se despartă, luptându-se pentru noi, căci pentru aceasta şi noi ne-am sârguit cât am fost vii, şi după mutarea noastră, ca să împăcăm lumea şi să o aducem într-o unire. Deci, împreunându-ne într-o zi, când ţi se va părea ţie că este de cuviinţă, fă nouă praznic cuviincios. Apoi, spune şi celorlalţi care vor fi mai pe urmă, cum că noi suntem una la Dumnezeu şi noi negreşit vom mijloci înaintea lui Dumnezeu cele pentru mântuire, pentru cei ce ne vor săvîrşi praznicul pomenirii noastre”.

Acestea zicând, i se părea că sfinţii se înălţau la cer, strălucind cu lumină nemărginită şi chemându-se unul pe altul pe nume.

Astfel, Sfântul episcop Ioan, găsind în luna ianuarie prăznuindu-se toţi cei trei sfinţi ierarhi, adică la întâia zi pe Vasile, la 25 pe dumnezeiescul Grigorie şi la 27 pe dumnezeiescul Ioan Gură de Aur, i-a unit la 30 pe toţi, împodobindu-se pomenirea lor cu canoane, cu tropare şi laude, precum li se cădea lor, şi fiind această cu voia sfinţilor, nu au nici o lipsire în laude. Căci nici mai înainte, nici mai pe urmă n-a alcătuit renumitul acesta Ioan mai multe tropare, decât acestea.”

Acești 3 mari sfinți ai Ortodoxiei au trăit în secolele 4 și 5, iar acestă dispută a avut loc în secolul 11. După 600 de ani, influența acestor mari ierarhi a fost atât de mare în Ortodoxie, încât oamenii se certau despre ei, ca și cum ar fi fost în viață… în comunitatea lor. Ortodoxia, așa cum o avem noi astăzi este o comoară a experienței cu Dumnezeu a mii și milioane de oameni. În Ortodoxie, pe toate a trebuit să le câștigăm prin luptă, prin jertfă și prin ani lungi de dezbateri, tulburări, certuri, martiriu, ispite, și alte vitregii ale vremurilor.

Acești trei mari sfinți, sunt considerați STÂLPI ai Ortodoxiei, căci viața, propovăduirea și minunile lor au modelat lumea în care au trăit și au rămas normative pentru toți creștinii care au urmat. Sfinții Trei Ierarhi au trăit într-o perioadă de mari erezii (credințe religioase greșite, deviate de la Ortodoxie). Și poate special le-a dat Dumnezeu mult har acestor oameni, căci în acest secol, al IV-lea a fost multă nevoie de mărturisire a Adevărului. Secolul IV este numit și secolul de aur în teologie, căci în timpul lui au trăit acești mari sfinți.

Sfinții Trei Ierarhi sunt de fapt aurul cel mai de preț al secolului de aur al creștinismului. Ei ne-au lăsat Sfânta Liturghie în forma în care o avem astăzi, cu rânduiala și rugăciunile pe care le conțin. Ei au lăsat tâlcuiri foarte largi la cărțile Sfintei Scripturi. De la Sfintele Evanghelii, la epistolele pauline, până la Vechiul Testament, cu primele 5 cărți ale lui Moise, cu Psalmii lui David, Isaia, și altele. Ei au întărit dogmele în prigoane, primejdii şi războaie, până la moarte fiind prigoniţi. Ei ne-au învățat care este relația dintre Persoanele Sfintei Treimi, și cum ar trebui să le cinstim. Ei ne-au învățat milostenia și iertare, iubirea, postul, nevoința, și toată virtutea…

Și mai presus de toate, ei au împlinit toate acestea în viața lor. Erau oameni virtuoși, iubitori de Hristos și tânjeau după El prin toate ale vieții lor.

Cântările îi numesc: trâmbitele adevărului, preaînţelepţii retori, tunetele Dumnezeirii celei nezidite. Vasile, Grigore și Ioan sunt numiți treime de arhierei, asemenea Treimii Celei Dumnezeiești. Căci s-au „întrecut” unul pe altul în a propovădui pe Hristos și toată lucrarea Sa extraordinară în lume.

Așez aici câteva cuvinte despre fiecare în parte:

“Dumnezeiescul Ioan „Gură de Aur” (Hrisostom) era de statură scund, cu capul mare, cu trupul drept şi subţire, cu nasul plecat, alb la faţă şi cam palid, având pleoapele ochilor adâncite şi luminile lor mari. Apoi, i se arăta multă veselie în faţă, cu fruntea lată şi mare, cu urechile cam plecate, cu barba mică şi rară, cu părul galben, amestecat cu cărunt, iar fălcile lui erau adâncite înăuntru, de multă postire şi nevoinţă.

Apoi, este de nevoie a zice despre dânsul, că a întrecut pe toţi înţelepţii elinilor cu cuvintele şi mai ales cu iscusinţa, înlesnirea şi frumuseţea vorbirii; şi atât de bine a tâlcuit dumnezeiasca Scriptură şi a săvârşit evangheliceasca propovăduire, încât dacă n-ar fi fost sfântul acesta, îndrăznesc a zice că ar fi fost de trebuinţă să mai vină încă o dată pe pământ Stăpânul Hristos.

Iar spre fapte bune atât de mult s-a suit, încât pe toţi i-a întrecut, fiind izvor al milosteniei şi al dragostei, râvnitor de obşte cu iubirea de fraţi şi cu învăţătura lui; şi a trăit 63 de ani, păscând Biserica lui Hristos şase ani. Apoi s-a săvârşit în Comane, surghiunit de Eudoxia, împărăteasa, şi de episcopii cei pizmăreţi.

Sfântul Vasile cel Mare era la statura corpului foarte înalt, uscăţiv şi slăbănog la faţă, negricios şi palid, cu sprâncenele lungi, încovoiate şi ridicate în sus, asemănându-se omului îngrijit, având nasul plecat, cu faţa cam zbârcită, adâncit la pleoapele ochilor, păros la trup, barba căruntă pe jumătate şi destul de lungă.

Acesta a întrecut mult în cuvinte, nu numai pe cei din vremea lui, ci şi pe cei vechi; pentru că s-a ostenit la învăţătură foarte mult, şi deprinzând toate învăţăturile ştiinţei, din fiecare a câştigat biruinţă. Asemenea încă s-a iscusit şi în filosofia cea practică şi prin aceasta a sporit spre privirea celor înalte. S-a suit la scaunul arhiepiscopal al mitropoliei Cezareei Capadociei, când era de 37 de ani, ocârmuind Biserica opt ani; apoi, s-a dus către Domnul, fiind în scaunul arhiepiscopatului său.

Sfântul Grigorie Cuvântătorul de Dumnezeu sau Teologul, era la statura corpului său potrivit, puţin cam palid, nasul lătăreţ, sprâncenele potrivite, căutătura veselă şi blândă, la ochiul cel drept avea un semn de la o lovitură, barba nu-i era lungă, dar deasă şi potrivită şi pe margini se arăta cam afumată. Pleşuv de ajuns, cu părul alb. Marele Grigorie întrecând cu strălucirea vieţii pe cei ce au sporit în fapte, la atâta înălţime a cuvântării de Dumnezeu s-a suit, încât toţi se biruiau de înţelepciunea lui, atât în cuvinte cât şi în dogme; pentru aceasta a câştigat numirea de „Cuvântătorul de Dumnezeu”.

El a ocârmuit Biserica Constantinopolului 12 ani şi a trăit 80. Când s-a făcut patriarh, a aflat în cetate numai o biserică a dreptcredincioşilor şi când a lăsat scaunul, a lăsat numai una eretică. Şi mergând la Arianz, moşia sa, unde, cugetând pururea la Dumnezeu şi făcându-se cu totul strălucită oglindă a Lui, s-a sfârşit cu pace.

Căci ei de nimic altceva n-au purtat grijă, nici altceva au cugetat, decât numai un scop au avut, ca să întărească bună credinţă; apoi o nevoinţă au avut spre a lucra fapta bună, îngrijind şi sîrguindu-se fără pregetare, cu lucrul şi cu gândul, pentru mântuirea sufletelor.”

Se cuvine nouă să mulțumim acestor trei sfinți, căci și datorită lor avem astăzi credința ortodoxă. Au împlinit la maxim poruncile Domnului în viața lor, pentru ca propovăduirea lor să nu fie fără folos înaintea oamenilor. Au propovăduit lumii pe Dumnezeu Cel Întrupat în Iisus Hristos, și cu cuvântul și cu fapta. Grija lor cea mai mare a fost să întărească buna credință.

„Căci nu este mai mare şi mai minunată ispravă decât a se păzi cineva într-aceasta amăgitoare lume pe sine fără de prihană.”

Cel mai mare lucru și cel mai frumos din această lume este să trăim o viață de sfințenie. Atât de mult s-au sârguit acești trei sfinți să dezlege tainele Împăratului, pentru că știau că nimic altceva nu aduce bucurie și pace între oameni, decât poruncile lui Dumnezeu.

Fraților, nimic nu aduce pace între oameni acum și bună înțelegere între ei decât ca fiecare să afle de Dumnezeu, să creadă în El și să-i împlinească poruncile. Numai legea lui Dumnezeu este fără prihană, este fără greșeală… numai ea poate împăca pe toți oamenii. Numai ea îi poate vindeca pe toți oamenii…

Pentru orice alt lucru ne-am sârgui în lumea aceasta, să știm că nimic nu este mai presus de viața în sfințenie, viața în Dumnezeu, credința curată și împlinirea poruncilor.

Sfinții trei ierarhi ne sunt modele nouă astăzi, ca și noi să știm, că nimic altceva nu va aduce binele dorit de români, decât credința. Biserica Ortodoxă și viața în Hristos este soluția tuturor problemelor naționale ale României, dar și individuale pentru fiecare persoană în parte. Hristos este soluția tuturor problemelor. Ar trebui să înțelegem și noi asta. Și să ne asumăm acest lucru. Și apoi să-l spunem și celorlalți.

Hristos este SOLUȚIA! Hristos se face totul celor ce cred.

Iubirea și iertarea pe care o aduce Hristos Domnul în lume poate dezgheța inimile oamenilor către ceilalți oameni. Atât cât este în lume, Hristos este lumina lumii.

Acum 50 de ani clădirile înalte din New York-ul încă cu valori creștine sărbătoreau Paștile afișând prin lumini CRUCEA lui Hristos. Acum New York-ul celebrează legiferarea totală a avortului, căci legea le dă voie oamenilor să-i omoare pe copii în pântece la orice vârstă, chiar până cu o zi înainte de naștere, sau câteva ore. În 50 de ani atât de mult a căzut lumea. Fără HRISTOS lumea legiferează crima ca drept al femeilor și consideră asta ca „iubire de oameni” și egalitate în drepturi. Fără Sfinții Vasile, Grigore și Ioan, lumea s-ar fî înrăit mai mult… ar fi rămas în beznă mai mult…

De peste 1600 de ani, scrierile Sfinților Vasile cel Mare, Ioan Gură de Aur și Grigorie Teologul, formează noi episcopi, noi preoți, noi diaconi, noi monahi și monahii. De 1600 de ani, ne rugăm la Sfânta Liturghie pe cuvintele lor, pe trăirea lor adusă înaintea lui Dumnezeu. De 1600 de ani, tâlcuim Scripturile pe baza intuițiilor lor dumnezeiești. De 1600 de ani, Duhul Sfânt a vorbit și va vorbi prin gura lor până la sfârșitul veacurilor despre iubirea lui Dumnezeu pentru o lume atât de păcătoasă.

Concluziile:

Azi, ca și acum 1600 de ani, este atât de necesară mărturisirea dreptei credințe în societate. Astăzi, Hristos este singura soluție mângâietoare la toate problemele personale ale oamenilor, ca și acum 1600 de ani. Astăzi, se cuvine să facem tot posibilul ca și aproapele nostru să știe că Dumnezeu este ceea ce el caută fără să știe. După Dumnezeu tânjește o lume întreagă pe acest pământ, dar fără să știe, caută acest infint din suflet lor, în mâncare, băutură, distracție, slavă lumească, și altele asemenea. Și astăzi, ca acum 1600 de ani, omul are nevoie de Creatorul Său, căci fără El nu poate face nimic.

Sfinții Trei Ierarhi sunt părinții noștri duhovnicești. Ei au propovăduit cu glas mare, cu fapte mărețe, cu curaj, cu jertfe, în prigoniri pe Hristos, Stăpânul lumii. Să ducem mai departe moștenirea primită de la ei către copiii noștri, către semenii noștri. Suntem datori să lăsăm mai departe în acest neam credința ortodoxă urmașilor noștri.

Numai Ortodoxia vindecă pe om. Numai Ortodoxia bucură pe om. Numai Ortodoxia unește pe oameni. Numai în Ortodoxie îl găsim pe Dumnezeu întreg cu toate darurilor Sale. Mergeți mâine la Sfânta Liturghie, și luați maximul de acolo! Primiți-L pe Hristos de pe sfânta masă, împărtășindu-vă cu Trupul și Sângele Lui. Mulțumiți acestor mari ierarhi pentru că sunteți creștini ortodocși și datorită lor.

Sunteți datori să dați mai departe ceea ce ați primit! Ați primit puțin în suflet de la Dumnezeu, acel puțin să-l împărtășiți aproapelui. Ați primit puțin pentru că ați vrut puțin. Ați primit mult, mult să împărtășiți cu aproapele vostru! În dar ați luat, în dar să dați. Vremea trece… această lume păcătoasă și desfrânată se va duce… Această lume criminală și egoistă va cădea… Toate invențiile nebune ale oamenilor, toate ideile diavolești, vor ajunge la groapa de gunoi a istoriei. Vor rămâne doar cei care au mărturisit adevărul și au trăit în adevăr. Vor rămâne doar faptele făcute în Dumnezeu.

Hristos Domnul e bucuria ta și a omului de lângă tine! Nu uita să-l tragi și omul de lângă tine la Hristos. În Evanghelia după Marcu, avem îndemnul pentru orbul Bartimeu, care striga după Hristos: „Îndrăzneşte, ridică-te! Te cheamă.” (Marcu 10, 49) Îndrăzneș-te, te cheamă Hristos! Ridică-te, te cheamă Hristos! Schimbă-ți viața, căci Hristos e în fața ta și va fi cu tine până la sfârșitul veacurilor! Pentru rugăciunile Sfinților Trei Mari Ierarhi ai lumii, Doamne Iisuse Hristoase, miluește-ne pe noi! (Claudiu Balan)

Sursa: https://serilebiblice.ro/sfintii-trei-ierarhi

Hits: 0

WP2Social Auto Publish Powered By : XYZScripts.com