3207037955

În perioada 6 – 10 noiembrie a fost prezent la Roma părintele Florin Smarandi, preot capelan la Școala Națională de Pregătire a Agenților de Penitenciare de la Târgu Ocna, din cadrul Arhiepiscopiei Romanului și Bacăului, capelan coordonator al preoților de penitenciare din Romania.                                                                                                                               La invitația pr. Bogdan Petre și cu binecuvântarea Prea Sfințitului Siluan părintele Smarandi a acceptat să facă un stagiu de calificare a capelanilor care oferă asistență spirituală deținuților ortodocși din Italia.                                                                                         

În ziua de 7 noiembrie, părintele capelan Smarandi a vizitat împreună cu pr. Bogdan, pr. Apetrei și cu 4 voluntari 3 sectoare ale penitenciarului Rebibbia N. C. unde s-a realizat un program intens de rugăciune, cateheză și dialoguri cu cei prezenți în capele. Părintele Smarandi a făcut constatări legate de condițiile și situația uneia dintre cele mai mari și importante închisori din Italia, comparând cu ceea ce se cere la nivel european și în România, precizâd că în multe privințe situația din Italia și a deținuților români de aici nu este mai bună decât cea din țară.                                                                                                 

A doua zi părintele Florin a slujit împreună cu Prea Sfințitul Siluan la sediul Episcopiei la Praznicul Sfinților Arhangheli și a tuturor cereștilor puteri. Prea Sfințitul Siluan a stat mai multe ore de vorbă cu capelanul coordonator din România exprimând un maxim interes în ceea ce privește această diaconie față de cei din închisori – din perspectiva românească.                                                                                                                         

În ziua de 9 noiembrie, părintele capelan a slujit la Monterotondo de ziua Sfântului Nectarie al Eghinei. Seara, la Tor Lupara, a avut loc conferința de mult anunțată și așteptată cu capelanii din Episcopia Italiei. Conferința a avut un standard înalt, iar cei prezenți în ciuda scepticismului inițial, au fost entuziasmați de tenacitatea ce a avut-o părintele în cei 16 ani de colaborare cu Administrația închisorilor din toată România și de modul viu și mărturisitor în carea vorbit celor prezenți.                                                                                               

Părintele Florin a vorbit în introducere despre istoria personală și istoria sistemului penitenciar din România din 1990 până astăzi, în diferitele faze de evoluție, despre necesitatea unei confruntări pastorale între realitatea românească și cea italiană. A sugerat că pastorala penitenciară în România are o istorie și o identitate, dar și o experiență de 25 de ani, precizând că există o diferență de impostație între pastorala ortodoxă și cea catolică. Dacă aceasta din urmă insistă pe partea socială și caritativă, cea ortodoxă insistă pe interioritatea ce trebuie indusă și transmisă deținuților și pe efortul de „desprizonizare” sufletească, unii din închisoare putând să fie mai liberi decât cei din societatea civilă. În pastorala sfinției sale, la loc de cinste au fost mărturisitorii din închisorile comuniste, în cinstea cărora ridică în această perioadă o biserică de lemn în cadrul unității penitenciare de la Târgul Ocna.                                                     

În cadrul conferinței, acesta a mai vorbit despre trecerea de la individ la persoană prin puterea slujbelor și tainelor bisericești, despre „de ce”-ul unor prezențe în închisoare atât din perspectiva trecutului și dramelor respectivilor, cât și din perspectiva nepurificării prin pocăință a unor persoane aparent liniștite și așezate. Totodată a prezentat o situație de tip  test care ar putea fi aplicată și preoților, când în cazuri extreme nu se știe care ar fi răspunsul. Apoi ne-a vorbit despre decepțiile din această lume, ce trebuie să fie considerată parte din parohia noastră din zona de misiune, dar și de gratificările mântuitoare ce vin de multe ori atunci când nu ne așteptăm după eliberarea unora.                                                                  

În final, a îndemnat preoții la o intensificare a prezenței în închisori și la o mai bună conlucrare, despre faptul că și cei ,,ne-numiți” pot să dedice o zi la mai multe luni prin rotație și a sugerat să se facă colecte de bani și produse igienice, dar și de Biblii sau alte cărți de literatură ortodoxă. S-a insistat mult pe atragerea voluntarilor fără de care misiunea are puțini sorți de izbândâ, precizând că  preoții capelani ar trebui să se întâlnească de două ori pe an, dacă nu de trei. Au urmat apoi o sesinue de întrebări la care părintele a răspuns, dând exemple concrete de pastorație în penitenciare.  

Spre final, s-a vorbit despre dorința de a colaborara mai concret între Episcopia Italiei și Patriarhia Bisericii Ortodoxe Române, în acest plan pastoral și să se poată semna – în viitorul cât mai apropiat – un protocol între Ministerul Justiției din Italia și Ministerul Justiției din România pe aspectul statutului preoților capelani ortodocși în Italia. Se dorește de asemenea să se găsească proiecte de prevenție, recuperare și reintegrare a deținuților (sau foștilor deținuți) care au funcționat în România și care să fie adoptate și aplicate în Italia.                      

În final, părintele capelan coordonator Florin Smarandi a dat slavă lui Dumnezeu pentru cele văzute și experimentate, a mulțumit Prea Sfințitului Siluan pentru primire și binecuvântare, organizatorilor și preoților capelani, mai ales celor care au venit de departe. Părintele Florin Smarandi nădăjduiește să se întoarcă anul următor cu lucruri și mai concrete și folositoare pentru misiunea noastră în cadrul penitenciarelor din Italia. Nădăjduim să creștem după o lungă neglijență față de „cenușăreasa” diaconiilor.

A consemnat pr. Alexandru Apetrei